„11 vaccinuri : Apel urgent către personalul şi profesioniştii din sănătate” (15 ianuarie 2018)
Semnează Prof. în medicină Luc Montagnier, premiat Nobel; Prof. în medicină Henri Joyeux
alături de CÂTEVA MII DE PROFESORI ŞI DOCTORI ÎN MEDICINĂ (Semnăturile Apelului: https://www.11vaccinsobligatoires.com/appel-montagnier-joyeux/
Dragi colegi, dragi confraţi,
Noua lege, o eroare gravă de sănătate publică
Noua lege care impune 11 vaccinări copiilor, este o gravă eroare de sănătate publică. Ea a fost amplu evocată de presă.
Noi, profesioniştii din Sănătate, prescriptori şi/sau vaccinatori, suntem angajaţi de către lege pe o cale care ar putea să se întoarcă împotriva unora dintre proprii noştri pacienţi, împotriva profesiei noastre şi împotriva nouă înşine.
Veţi înţelege de ce. Acest apel subliniază elemente importante în legătură cu acest subiect.
Nu suntem împotriva vaccinurilor: ne opunem vaccinărilor sistematice şi în număr mare înainte de vârsta de 2 ani.
Aceste practici expun copiii mici la complicaţii, pentru că sistemul lor imunitar nu este gata să primească atâtea agresiuni antigenice.
Astfel, se poate risca:
- moartea subită a bebeluşului, chiar dacă se întâmplă rar;
- boli autoimune cronice grave şi handicapante în anii următori, în special din cauza prezenţei unor cantităţi prea importante de adjuvant aluminic în compoziţia celor mai multe dintre vaccinuri;
- risc de cancere particulare, de oase, de muşchi, de cartilagii, cu alte cuvinte sarcomele, extrem de grave la adolescenţi şi adulţii tineri, detectate deja la animalele care primesc vaccinuri cu adjuvant de aluminiu.
Vă interesează personal dacă sunteţi:
- medici şi chirurgi generalişti sau specialişti,
- medici internişti din spitale, indiferent de specialitate,
- studenţi la medicină, farmacie, fizioterapie,
- farmacişti vânzători sau din cadrul industriei,
- infirmiere şi întregul personal din sănătate,
- cu diplomă sau în formare.
Dacă faceţi parte din marele public, nu ezitaţi să propuneţi acest text celor care vă îngrijesc. Ei sunt mai mult ca niciodată vizaţi şi responsabili.
Iată 3 decizii de o gravitate extremă:
– Orice copil născut în Franţa, începând cu 1 ianuarie 2018, trebuie obligatoriu să primească înainte de vârsta de 2 ani unsprezece vaccinuri, faţă de trei, cum era înainte.
– Copiii nevaccinaţi nu vor mai avea acces la stabilimentele colective, începând cu 1 ianuarie 2018.
– Părinţii refractari nu se mai încadrează în Codul sănătăţii publice, ci în Codul penal referitor la sănătatea copilului, care prevede o pedeapsă mult mai grea: doi ani de închisoare şi 30 000 euro amendă.
Nu se dă nicio dispoziţie specifică referitoare la starea imunităţii copiilor. Nu se spune nimic pentru a se promova alăptarea maternă, – respectându-se alegerea mamei -, totuşi recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi care asigură, totuşi, cea mai bună protecţie naturală[1]. Alăptarea permite amânarea vaccinărilor peste vârsta de doi ani, dacă părinţii sunt sănătoşi.
Această creştere brutală a numărului vaccinurilor obligatorii, şi a sancţiunilor, este prezentată de ministrul Sănătăţii, Agnès Buzyn, drept mijlocul de « restabilire a încrederii francezilor » în vaccinare.
Este vorba de un CONTRA-SENS al sănătăţii publice, pentru care ministra – susţinută, de fapt, de producătorii de vaccinuri – vrea să facă responsabile familiile.
Totuşi:
- Este procedeul ştiinţific? Este el justificat medical ? Este el democratic?
- Respectă el principiul precauţiei, dreptul francez şi tratatele internaţionale semnate de Franţa ?
- Este el benefic sănătăţii copiilor şi publicului, în general??
Dispozitivul instrumentat de lege este, din nefericire, mai mult decât neclar şi îndoielnic.
Familiile vor trebui să ne ceară, înainte de orice vaccinare, un certificat de responsabilitate în caz de complicaţii?
Pentru cele 11 boli, bebeluşul va trebui să primească, înainte de vârsta de 2 ani, cel puţin 4 injecţii intramusculare, fără a pune la socoteală şi rapelurile:
– 1 injecţie hexavalentă contra Difteriei-Tetanos-Polio-Coqueluche-Haemophilus Inflenzae b şi Hepatita B;
– 1 injecţie contra Rujeolei-Oreionului-Rubeolei (3 viruşi atenuaţi);
– 1 injecţie contra Meningococului C;
– 1 sau 2 injecţii contra Pneumococilor: un vaccin contra a 13 feluri de pneumococi (vaccin zis 13-valent) şi un vaccin contra a 23 feluri de pneumococi (vaccin zis 23-valent).
De ce acţiunea dvs. este importantă astăzi:
Noi, Profesorul Luc Montagnier şi Profesorul Henri Joyeux, lansăm astăzi acest apel către confraţii noştri şi către întregul personal din sănătate din Franţa, din cauza unui pericol imediat care vă priveşte personal în calitate de profesionişti din sănătate.
În calitate de profesionişti în sănătate, veţi rămâne, în final, ultima persoană responsabilă de toate actele pe care le practicaţi asupra pacienţilor.
Astăzi, ministrul Sănătăţii lasă să se înţeleagă că statul francez va «acoperi» toate cazurile de accidente sau toate efectele secundare legate de vaccinuri.
Totuşi, mâine, noile legi asupra « recursurilor colective » («class actions»), duse de către asociaţii de pacienţi, ar putea să vă facă vulnerabili faţă de urmărirea în justiţie cu titlu personal, cu consecinţe potenţial dramatice pentru viaţa dvs. profesională şi personală.
Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât laboratoarele fabricante s-au eliberat de responsabilităţi, chiar şi atunci când vaccinurile lor nu au suportat toate testele care sunt cerute pentru medicamentele care trebuie să obţină o Autorizare de Comercializare).
Efectele a unsprezece vaccinuri asupra sistemului imunitar imatur al copiilor de mai puţin de doi ani şi încă începând cu cea de-a şasea săptămână de viaţă aduc numeroase întrebări la care ştiinţa nu a putut răspunde până în ziua de astăzi, în special în ceea ce priveşte apariţia bolilor inflamatorii cronice sau autoimune.
Va fi foarte complicat de a susţine opusul în faţa justiţiei: mai multe procese, inclusiv la nivel european, au condamnat deja laboratoare ca urmare a bolilor rezultate din cauza aluminiului, precum miofasciita cu macrofagi, dar şi alte maladii, ca scleroza în plăci (vaccinul pentru hepatita B).[2]
În prezent, o procedură este în curs în faţa Consiliului de Stat, la cererea a 3055 persoane, pentru a se obţine retragerea adjuvantului aluminic prezent în vaccinurile obligatorii, şi înlocuirea lui cu fosfatul de calciu. Ministrul Sănătăţii trebuie să răspundă cel târziu până pe 15 ianuarie 2018 în faţa Consiliului de Stat.
Posibilele consecinţe negative ale obligativităţii vaccinale generalizate ar putea expune profesioniştii din sănătate la acţiuni judiciare, la sfârşitul cărora vor trebui să asigure despăgubiri în caz de accident. Acestea ar putea fi examinate mâine de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
De aceea vă invităm să vă poziţionaţi oficial alături de noi pentru a cere guvernului elemente ştiinţifice suplimentare pentru a-şi justifica decizia.
Nu este vorba, în niciun caz, să ne opunem politicii vaccinale, sau să încurajăm vreo mişcare de «rezistenţă la vaccinuri», şi cu atât mai puţin să contestăm eficacitatea vaccinurilor în ceea ce priveşte limitarea bolilor infecţioase. Niciun terapeut serios nu poate contesta eficacitatea vaccinării în numeroase cazuri.
Este vorba, de fapt, de a înştiinţa autorităţile de interogările şi rezervele noastre serioase, deoarece preocuparea noastră prioritară este binele şi sănătatea bebeluşilor.
A impune cele 11 vaccinuri nu corespunde, la origine, vreunei necesităţi de sănătate publică.
Contrar faţă de ce afirmă autorităţile, nu există o scădere a «acoperirii vaccinale».
Pentru a-si justifica decizia, ministrul sănătăţii, intr-adevăr, a evocat, în mai multe rânduri, «o acoperire vaccinală care nu încetează să scadă».
Este inexact.
Datele oficiale de sănătate publică din Franţa indică contrariul : în 2015, acoperirea la copii de 2 ani contra difteriei, tetanosului, poliomielitei, tusei convulsive şi Haemophilus influenzae b depăşea 95 %, în timp ce aceasta oscila între 87 şi 91 % între 2000 şi 2013.
Rata de acoperire a celorlalte vaccinuri [3] au progresat în acelaşi fel. Prima vaccinare a bebeluşilor (3 doze) atingea 98 % sau mai mult pentru DTP[4] ceea ce este « foarte ridicat şi conform cu obiectivele de sănătate publică », după organism.
Dacă guvernul face obligatorii astăzi unsprezece vaccinuri în loc de trei, este pentru un motiv perfect cunoscut, care ţine de cu totul alt registru decât cel al medicinei pure.
Este vorba de o decizie a Consiliului de Stat, o jurisdicţie administrativa şi nemedicala.
Intr-adevăr, pe 8 februarie 2017, Consiliul de Stat, jurisdicţie administrativa suprema, a cerut ministrului sănătăţii « într-un termen de sase luni, numai dacă legea evoluează lărgind câmpul vaccinărilor obligatorii, să ia masuri sau să sesizeze autorităţile competente pentru a permite să se facă disponibile vaccinuri corespunzând obligaţiilor ».
Aceste «vaccinuri corespunzând obligaţiilor » erau de fapt DT-Polio, singurul care şi-a dovedit eficacitatea şi pe care îl reclamă familiile. Petiţia pe care unul dintre noi a lansat-o pe acest subiect a fost semnată de 1 138 888 persoane, fără cea mai mică publicitate în media mare, dimpotrivă…
Dar DT-Polio singur nu a mai fost disponibil în 2008, – prin calcul şi înţelegere între fabricanţi -, şi cu indiferenţa autorităţilor, care au lăsat să se epuizeze stocurile în farmacii în 7 ani. DTP-ul nu mai exista decât cuplat cu alte vaccinuri, care se numesc multivalente. (Şi care comportă riscuri: aluminiu, scleroză în plăci şi are un preţ mult mai mare – a se vedea Petiţia).
De ce s-a ales această cale, când legea atunci în vigoare, situată pe baze ştiinţifice necontroversate, prevedea DTP singur?
În definitiv, obligativitatea celor 11 vaccinuri permite alinierea legislaţiei asupra vaccinurilor cu starea de fapt impusă de producători , care au făcut de negăsit DTP-ul simplu în farmacii, fără să se ţină cont de exigenţa familiilor.
Semnaţi acest APEL LA RATIUNE pentru a apăra interesul pacienţilor dvs. şi a cere autorităţilor o dezbatere asupra bazelor serioase exclusiv medicale şi ştiinţifice, dincolo de influenţa producătorilor şi a afiliaţilor lor.
Fără justificare ştiinţifică şi medicală serioasă pentru alegerea celor 11 vaccinuri
Cele 11 vaccinuri de acum obligatorii erau înainte recomandate în calendarul vaccinal, de către Autorităţi.
Totuşi, acestea nu corespund neapărat unor boli care să reprezinte un risc semnificativ pentru TOŢI copiii.
Primul ministru Edouard Philippe a invocat în discursul sau de politică generală din iulie 2017 cele 10 decese cauzate de rujeolă între 2008 şi 2016 pentru a justifica obligativitatea vaccinului contra rujeolei.
Totuşi, aşa cum i-a răspuns Colegiul naţional al generaliştilor (CNGE), majoritatea persoanelor decedate sufereau de un deficit imunitar contra-indicând această vaccinare. Ar trebui să credem că Primul ministru nu a fost informat de acesta de către consilieri ?
Unde este logica? Noi, medicii, cum mai putem să ne justificăm, să rămânem credibili în faţa pacienţilor care ne cer explicaţii ??
Şi nu este tot. De ce s-a făcut obligatorie vaccinarea contra hepatitei B şi meningococului C ?
– Hepatita B este o maladie care nu se transmite decât prin sânge şi contact sexual. Vaccinul este deci util la copiii cu un părinte purtător al virusului. Or, există depistarea obligatorie pentru mame la sfârşitul celui de-al doilea trimestru de sarcină.
Acest vaccin este inutil pentru cel puţin 95 % dintre bebeluşi. De ce să-i facem să suporte riscul, chiar şi foarte slab, al efectelor indezirabile ale vaccinului, dacă nu există niciun avantaj în contrapartidă?
După experţi, durata de protecţie contra VHB rămâne nesigură, ea ar fi lungă (>15 ani) : astfel, niciun rapel nu pare necesar. Deci trebuie ca după 15 ani să se vaccineze, şi numai aceia care comporta riscuri ca urmare a comportamentului sau profesiei lor.
În sfârşit, a afirma că, cu vaccinul contra hepatitei B, nu există lezări neurologice înainte de 2 ani, înseamnă a ignora realitatea, care ne arată că există 25 cazuri de scleroza în plăci (SEP) în plus în fiecare an (700 în total în Franţa ), începând cu 6 ani şi pentru o vârstă între 11-12 ani.
Un studiu epidemiologic riguros se impune pentru a compara cazurile de SEP cu vaccinarea contra DTP singur, şi de când cu difuzarea Hexavalentului recomandat. Aşteptăm.
– Infecţiile cu meningococul C sunt cu un risc infinitezimal în timp normal. Vaccinarea nu ar trebui să fie avută în vedere decât în caz de risc de epidemie dovedit. În afara acestui caz, într-o scrisoare deschisă deputaţilor, confraţi medici generalişti estimează că : «vaccinarea universală contra meningococului C riscă să provoace mai multe efecte indezirabile grave la bebeluşi decât beneficii în populaţia generală.[5] ». Le împărtăşim poziţia.
(…)
Există o logică, dar aceasta nu este de ordin medical, nici ştiinţific.
Este o « logică » administrativă care “aranjează” autorităţile, fără a mai vorbi de laboratoarele farmaceutice.
Dar această « logică » antrenează pentru noi, profesioniştii din sănătate, o insecuritate juridică importantă. Conformându-ne, ne punem în opoziţie cu legea franceză şi cu dreptul internaţional, aşa cum veţi putea verifica !!
Non-conformitate a obligativităţii vaccinale din legea franceză cu dreptul internaţional
În 2005, Unesco a adoptat Declaraţia Universală asupra Bioeticii şi Drepturilor Omului cu un consens de 193 ţări, dintre care şi Franţa. Aceasta stipulează că orice intervenţie medicală preventivă nu trebuie să fie efectuată decât cu consimţirea prealabilă, liberă şi lămurită, a persoanei în cauză şi fondată pe informaţii suficiente.
Evident, nu este cazul vaccinării obligatorii, impuse părinţilor sub ameninţarea unor sancţiuni penale şi a excluderii discriminatorii din colectivităţi (excludere din scoli şi creşe începând cu 1 iunie 2018). Astfel, copiii fragili ca urmare a chimioterapiei, sau poli-alergici, care nu pot, nu trebuie să fie vaccinaţi, vor fi ei excluşi pentru totdeauna din colectivităţi?
Pe de altă parte, Declaraţia Universală asupra Bioeticii şi Drepturilor omului prevede în articolul 2 că « singurul interes al ştiinţei sau al societăţii nu trebuie să primeze ». Or, principalul argument formulat în sprijinul obligaţiei vaccinale generalizate este interesul societăţii, în numele protecţiei persoanelor care nu pot fi vaccinate din raţiuni medicale.
Ne aflam, prin urmare, şi aici într-o contradicţie.
În plus, noua obligaţie vacinală contrazice legea din 4 martie 2002 relativă la dreptul bolnavilor, care precizează că « niciun act medical şi niciun alt tratament nu poate fi practicat fără consimţământul liber şi lămurit al persoanei ».
În sfârşit, « Principiul Precauţiei», prezent în Constituţia Franceză, se opune evident experimentării la scară mare, la nivelul întregii populaţii de nou-născuţi.
Decizia de vaccinare trebuie să rămână în responsabilitatea fiecărui medic şi a fiecărei familii, fără a le impune gesturi care nu ţin nici de ereditate, nici de predispoziţiile noului-născut, nici de cadrul său de viaţă şi de riscul real de infecţie pentru fiecare maladie.
Este vorba de informaţiile pe care medicul trebuie să le obţină şi nu este de conceput să le ignore: nu vaccinăm orbeşte.
Aceasta este norma în cea mai mare parte a ţărilor europene unde copiii nu sunt mai infectaţi decât în Franţa, în vreme ce vaccinarea nu este obligatorie.
Nu ar fi mai judicios ca guvernul să gândească în termeni de recomandări şi nu de obligaţie-sancţiune? Medicii şi pacienţii lor nu sunt stupizi. Şi este bine cunoscut că responsabilizarea dă rezultate mai bune decât culpabilizarea.
Ministra sănătăţii crede oare cu adevărat că va restaura încrederea în vaccinuri lăsând să planeze atâtea nelinişti pe umerii părinţilor şi ai profesioniştilor din sănătate?
Nu există consens medical sau cetăţenesc asupra celor 11 vaccinuri obligatorii
O consultare cetăţenească a avut loc, însă, contrar celor ce afirmă astăzi autorităţile şi cea mai mare parte a mass mediei, aceasta nu s-a pronunţat în favoarea obligaţiei vaccinale.
Le Monde Diplomatique din ianuarie 2018 reaminteşte că preşedintele acestei consultări în legătură cu vaccinurile, colegul Alain Fischer, « nu a notat în declaraţia sa publică de interese că a primit în 2013 o primă Sanofi-Institut Pasteur (producătorul de vaccinuri, n. tr.) în valoare de 100 000 €. În plus, concluziile prezentate de acesta nu reflectă consultarea în punctele majore.»
Profesorii Olivier Saint-Lary et Vincent Renard, respectiv preşedintele şi vicepreşedintele Colegiului Naţional al Generaliştilor din Învăţământ (CNGE) au afirmat-o foarte clar din Cotidianul Medicului din 27 noiembrie 2017 (p. 15), sub titlul: « Obligaţia vaccinală : balanţa beneficii/riscuri pare nefavorabilă » :
« Dacă o consultare cetăţenească a avut loc cu adevărat, niciuna din grupele de utilizatori şi profesionişti nu s-a pronunţat în favoarea acestei obligaţii. »
Ne aflăm deci în faţa unui recul democratic. Acest element ar putea şi aici să se întoarcă împotriva deciziei ministrului Sănătăţii.
Consultarea cetăţenească asupra vaccinării a fost de altfel denunţată ca « o veritabilă operaţiune de propagandă (…) dusă pentru a-i incita pe francezi să se vaccineze» de către fostul secretar general al Conferinţei naţionale a sănătăţii, Thomas Dietrich[6], care a denunţat absenţa transparenţei în legătură cu aspecte legate de sănătate .
După Asociaţia pentru o informare medicală independentă Formindep, această consultare este « un eşec complet », « un tablou alarmant al democraţiei noastre sanitare ».
Problema adjuvanţilor, în particular a aluminiului din vaccinuri, nu este rezolvată
Antigenii prezenţi în vaccinuri sunt asociaţi ADJUVANŢILOR, care nu sunt fără riscuri[7] , destinaţi stimulării într-un mod nespecific a sistemului imunitar al bebeluşului, aflat “în construcţie”.
Cel mai utilizat în Franţa este hidroxidul de aluminiu
Când ministrul Agnès Buzyn linişteşte familiile afirmând că acest adjuvant este utilizat şi suportat bine de 90 ani, ea nu tine cont de cantitatea injectată, nici de efectele secundare, printre care creşterea reacţiilor alergice. Aceste efecte secundare au fost până acum puţin repertoriate şi capacităţile lor otrăvitoare erau mai mici, deoarece înainte se folosea mai puţin aluminiu. Fără a mai spune că practica recentă a injectării intra-musculare a vaccinului îl fac mai nociv.
În plus, schimbările considerabile ale mediului nostru (poluare chimică a alimentelor noastre prin ierbicide, perturbatorii endocrini şi, poate, de asemenea, poluarea electromagnetică) ar putea fragiliza răspunsurile imunitare la vaccinuri, în acelaşi timp favorizând penetrarea aluminiului în creierul bebeluşilor.
Când ministra caută, în mass media, să sperie familiile, să se poarte arogant, să-i denigreze pe cei care – fără să fie împotriva vaccinurilor – sunt pentru o administrare vaccinală adaptată la vârsta şi la starea bebeluşilor, sub responsabilitatea medicului, ea nu adoptă o atitudine responsabilă.
Ar trebui să nu ignore că aluminiul a fost:
– eliminat din vaccinurile pentru animale ca urmare a apariţiei sarcomilor (cancere foarte grave), de exemplu la pisici, în zona vaccinală, sau în alte zone, în sistemul osos, în cartilagii sau muşchi.
Un studiu italian asupra fibrosarcomilor la câini este foarte clar: « depunerile de aluminiu au fost detectate în 8 fibrosarcomi canini pe locul prezumat al injecţiilor, precum şi în 11 fibrosarcomi detectaţi postvaccinali felini prin metoda acidului aurintricarboxilic.[8] »
Cerem să se realizeze fără întârziere cercetările în acest sens la tinerii atinşi de sarcomi, indiferent de localizarea acestora din urmă.
– aluminiul a fost retras din produsele cosmetice ca urmare a absorbţiei transcutanate, care ar putea creşte riscurile de cancer la sân.
Animalele, produsele de frumuseţe sunt deci “sanctuarizate”. Dar nu şi vaccinurile pentru copii, în timp ce aici aluminiul este direct injectat în muşchi, ocolind protecţiile (bariera intestinală, epiderma).
Cele 11 vaccinuri obligatorii pentru bebeluşi conţin 3,8 mg de aluminiu, injectaţi în muşchi, ceea ce depăşeşte de departe normele autorizate pentru adulţi.
Contrar la ceea ce se repetă în numeroase media slab informate, şi chiar de către ministru, toxicitatea aluminiului în vaccinuri a fost clar stabilită în lucrările Prof. Romain Gherardi[9], care au făcut obiectul publicaţiilor internaţionale la nivelul cel mai înalt.
De asemenea, echipa Prof. Christophe Exley, specialist în aluminiu de 30 ani, a putut detecta recent prezenţa toxică a aluminiului în creierul persoanelor autiste decedate. Unele aveau abia 14-15 ani. « Aluminiul este intracelular. În neuroni şi mai ales în celule care nu sunt neuronale. Este vorba de celulele pro-inflamatorii. Celule care vin din corp şi care traversează bariera sânge-creier, luând aluminiu cu ele.»
Calea de administrare este importantă, deoarece, luat pe cale digestivă, aluminiul este în mod normal eliminat “la deşeuri” şi deci fără pericol, ceea ce nu este comparabil cu injecţia intramusculară, aşa cum unii caută să facă să se creadă, deoarece în acest caz cvasitotalitatea aluminiului vaccinal este capturată, apoi reţinută în sistemul imunitar.
Hidroxidul de aluminiu din vaccinuri are inconvenientul de a persista foarte mult (mai mulţi ani) în organism. Această biopersistenţă este responsabilă:
– de miofasciita cu macrofagi, în zona injecţiei cu vaccin: pe 22 decembrie 2017, o femeie a obţinut o indemnizaţie ca urmare a dezvoltării unei miofasciite cu macrofagi după vaccinarea contra hepatitei B conţinând adjuvanţi aluminici;
– de efecte în alte zone ale corpului, precum organele limfoide, creier, oase, şale etc., cu efecte pe termen lung care nu trebuie ascunse populaţiei.
Riscul morţii subite a bebeluşului ca urmare a vaccinării!
Suma vaccinurilor, utilizate prea devreme la noii-născuţi, poate declanşa un răspuns inflamatoriu puternic, prin eliberare de proteine speciale fabricate de către un sistem imunitar agresat, citocinele[10], putând antrena moartea subită a bebeluşului.
O corelaţie de temporalitate este recunoscută în anumite cazuri precise.
În USA, în 2017, o publicaţie[11] indică 20231 de cazuri de complicaţii raportate după vaccinarea contra hepatitei B, dintre care 51% la copiii de până la 2 ani, 197 Sudden Infant Death Syndrome (SIDS), adică morţi subite ale bebeluşilor. La alţii, de mai mult de o lună şi mai puţin de doi ani, s-au observat mai ales atingerile la sistemul nervos.
Cu mai mult timp înainte, un studiu din Consumer Health (Volumul 22, din 4 aprilie, 1999), a Dr. Viera Schreiber, raporta 41 de cazuri de copii morţi în primele 21 de zile de după prima injecţie vaccinală. Mai mult de trei sferturi din morţile subite erau corelate cu vaccinarea.
Dr. Schreiber a avut grijă să înregistreze şi să analizeze tulburările respiratorii la bebeluşi înainte şi după vaccinare. Ea face referire la cartea sa «Vaccination : The Medical Assault on the Immune System ».
În Japonia, în 1975, 37 cazuri de moarte subită au fost raportate ca fiind legate de vaccinuri. Prin urmare, vaccinările înainte de vârsta de doi ani au fost suprimate de către guvernul japonez între 1975 şi 1988. Declaraţiile de morţi subite au dispărut, până când s-a reluat libertatea de vaccinare între vârstele de 3 luni şi 48 de luni, după care ratele de morţi subite au reînceput să crească.
În 1982, în Neurology, William C. Torch, pediatru neurolog, publică « Diphteria-pertussis-tetanus (DPT) immunization : a potential cause of the Sudden Infant Death Syndrome (SIDS) »[12]. Din 200 cazuri luate la întâmplare, el raportează 70 de cazuri de moarte subită a bebeluşului, dintre care două treimi au fost vaccinaţi în cursul a trei săptămâni precedente. El a observat de asemenea o creştere a numărului de cazuri, dacă se ia în calcul un termen de timp mai mare.
Evident, toate aceste cercetări au fost puternic şi agresiv atacate. Dar nu putem nega relaţia temporală între vaccinarea precoce şi moartea subită.
Deci acest risc nu poate fi lăsat sub tăcere. Trebuie să fiţi informaţi, astfel încât să cunoaşteţi exact posibilele pericole ale acestor 11 vaccinuri injectate bebeluşilor înainte de vârsta de 2 ani.
Considerăm că este indispensabil ca aceste informaţii să fie aduse la cunoştinţa dvs.
Un număr de medici indieni, în 2017, raportează după vaccinarea hexavalentă, – cea care face parte din primele 6 din cele 11 vaccinuri astăzi obligatorii -, printre morţile subite, 93,3% decese în rândul bebeluşilor de mai puţin de un an în primele 10 zile de după vaccinare, cu o concentrare în primele 3 zile, şi 7% în următoarele 10 zile.
La copiii de peste un an, 83% de decese au fost înregistrate în primele 10 zile şi 17% după a 10-a zi.[13] Publicaţia prezintă raportul confidenţial (n°19) furnizat autorităţilor europene (EMA, European Medical Agency) de firma GlaxoSmithKline (GSK) asupra subiectului. Colegii indieni cer autorităţilor din sănătate din ţara lor revizuirea încrederii lor în afirmaţiile EMA.
Iată de ce numai medicul, şi sub responsabilitatea sa, trebuie să prescrie, cu încrederea familiilor, un vaccin sau altul pentru bebeluşi, copii sau adulţi, în funcţie de starea lor de sănătate şi de nevoile lor de protecţie, în funcţie de mediul lor şi de modul lor de viaţă.
Pentru o veritabilă recunoaştere a complicaţiilor legate de vaccinare
Marea reticenţă a familiilor faţă de cele 11 vaccinuri obligatorii se explică de asemenea prin neluarea în seamă oficială a complicaţiilor legate de vaccinuri, mai numeroase şi mai grave decât o afirmă autorităţile din sănătate.
Cazurile de autism,[14] de fibromialgie, de oboseală cronică, de narcolepsie şi de alte patologii autoimune atribuite de către pacienţi vaccinărilor lor rămân prea numeroase[15] pentru a fi îndepărtate definitiv.
Într-adevăr, după profesorul Daniel Floret, preşedinte al Comitetului tehnic privind vaccinările, « este în mod general admis că de la 1 la 10 % din efectele secundare grave legate de medicamente fac obiectul unei declaraţii la centrele regionale de farmacovigilenţă[16] », ceea ce înseamnă că strivitoarea majoritate a acestor cazuri nu este analizată.
În special, nu s-a demonstrat că nu se va stabili niciodată nicio legătură cu vaccinarea, în special pentru cazurile de cancer observate la copii şi la tineri, precum sarcomele, cancere foarte grave, care au fost legate de aluminiu la animale, în diferite părţi ale corpului, dar care rămân, la copii şi la tineri, fără cauze recunoscute, în afară de depresiunea imunitară majoră.
Faţă de aceste riscuri foarte reale, încrederea nu va fi restaurată decât propunându-se vaccinuri necesare mai bune, injectate separat, în funcţie de vârsta copilului, testate ca şi medicamentele obişnuite, şi care să nu conţină adjuvanţi nocivi.
Nu pentru grabă
Până în prezent, autorităţile franceze se fac că nu aud şi nu ascultă nici cetăţenii care se exprimă, imediat catalogaţi drept “complotişti” şi “anti”, nici profesioniştii din sănătate, care se îngrijorează.
Cei care îndrăznesc să ia parte la dezbatere sunt prea puţini şi, atunci, foarte uşor acuzaţi de a fi «antivaccinuri». Această ostracizare este dusă de toţi cei care vor să impună vaccinările în grabă, fără să le studieze în detaliu consecinţele posibile.
Aceasta nu corespunde absolut deloc poziţiei noastre, care este prudentă, fondată ştiinţific şi medical, şi care reuneşte concluziile a numeroşi experţi, independent de producătorii de vaccinuri.
Astăzi, decizia grăbită a guvernului de a impune cele 11 vaccinuri obligatorii pune întreaga profesie medicală într-o poziţie mai mult decât inconfortabilă.
Înainte de a se produce primele consecinţe ale aplicării legii, vă invităm să semnaţi acest APEL LA RAŢIUNE pentru a putea pune întrebările şi a cere o dezbatere deschisă asupra bazelor medicale şi ştiinţifice.
Ne aflăm în democraţie, şi forţa numărului este indispensabilă pentru a face ca dezbaterea să existe şi a împiedica închiderea într-o politică constrângătoare, autoritară şi oarbă, a căror pierderi colaterale sunt cunoscute dinainte.
Astăzi, suntem asiguraţi că totul va fi bine. Afacerile recente ale Médiator şi ale altor producători de medicamente, în care numeroşi practicieni au fost incriminaţi, dovedesc că asigurările autorităţilor sunt iluzorii.
Ele nu sunt, în orice caz, conforme cu Jurământul lui Hipocrate şi cu principiul responsabilităţii medicului.
De aceea vă invităm să semnaţi Apelul nostru la Raţiune, şi să transmiteţi acest mesaj tuturor practicienilor pe care îi cunoaşteţi.
Încă o dată, nu este vorba, în niciun caz, de a ne opune principiului vaccinării, ci, din contră, de a-l reafirma, faţă de o politică aventuroasă care nu poate decât să conducă la sporirea îndoielilor.
După Vaccine Confidence Project (« Proiectul privind încrederea în vaccinuri ») ale cărui rezultate au fost publicate în EBioMedicine în septembrie 2016, 41% dintre francezii interogaţi estimează că vaccinurile nu sunt sigure, un record mondial, în ciuda unei propagande pro-vaccinale intense recente.
Fenomenul nu mai poate fi ignorat. El depăşeşte larg cercul militanţilor antivaccinuri, care rămâne foarte marginal şi cu care se caută prea adesea să fim asociaţi, fără cel mai mic discernământ.
Pentru a restaura încrederea, să cerem guvernului dialog, transparenţă, o dezbatere ştiinţifică adevărată bazată pe dovezi medicale, pentru o decizie realmente conformă cu binele fiecăruia.
(…)
semnează
Prof. Luc Montagnier
Premiul Nobel în Medicină pentru descoperirea virusului imunodeficienţei umane
Pr Henri Joyeux
Premiul Internaţional de Cancerologie pentru activitatea sa în nutriţie
alături de CÂTEVA MII DE PROFESORI ŞI DOCTORI ÎN MEDICINĂ (Semnăturile Apelului: https://www.11vaccinsobligatoires.com/appel-montagnier-joyeux/ )
(Sursa apelului, original: https://professeur-joyeux.com/2018/01/15/appel-a-raison/; şi pe pag. de Facebook: https://www.facebook.com/PrJoyeux/posts/734613816731958 )
***
(Observaţiile traducătorului în legătură cu situaţia din România:
Atât prevederile legii obligativităţii vaccinurilor din Franţa, cât şi obiecţiile la aceasta seamănă izbitor cu situaţia din România, în prezent. Numai că de data aceasta OBIECŢIILE VIN DIN PARTEA UNOR SAVANŢI ÎN DOMENIU.
De asemenea, în România, numărul vaccinurilor care se doresc a fi obligatorii ESTE MAI MARE, iar vaccinarea obligatorie se vrea extinsă ŞI ASUPRA ADULŢILOR.
În prezent, legea obligativităţii vaccinurilor din România este în dezbateri la Camera Deputaţilor, ultimul for decizional, înainte de Preşedinţie.
Dacă doriţi să le trimiteţi un mesaj, adresele deputaţilor se pot găsi aici: http://stirionline.tv/lista-completa-adrese-email-deputati-si-senatori-sau-unde-sa-trimiti-e-mailuri-cand-vrei-sa-atragi-atentia-tuturor-parlamentarilor-asupra-unui-subiect-cetatenesc-important/
Asociaţii româneşti care luptă pentru libertatea de vaccinare:
http://pro-decizii-informate.ro
– (Sunt necesare inscrieri şi donaţii pentru demersuri juridice)
Un clip cu celebrităţi din România, militând pentru libertatea de vaccinare:
https://www.youtube.com/watch?v=8dZ6eNvYqvA
De asemenea, există şi următoarele petiţii care au nevoie să fie semnate:
– https://www.petitieonline.com/petiie_impotriva_proiectului_de_lege_a_vaccinarii
– petiţia EFVV (European Forum for Vaccine Vigilance) împotriva vaccinării obligatorii – când va ajunge la 100.000 de semnături va fi predata personal!
A fost tradusa în 12 limbi diferite şi are peste 90.000 de semnături, dar avem nevoie de mai multe!
***
Notele de subsol:
[1] Concentrations of granulocyte colony-stimulationg factor in human milk after in vitro simulations of digestion. DA Calhoun, M Lunoe, Y Du, SL Staba, RD Christensen. Pediatr Res 1999 ; 46(6) : 767-71.
– Breastfeeding provides passive and likely long-lasting active immunity. LA Hanson. Ann All Asthma Immunol 1998 ; 81(6) : 523-33.
[2] Curtea de Justitie a Uniunii Europene, procesul C-621/15, « N. W. e. a. contra Sanofi Pasteur MSD SNC e. a. », hotărârea din 21 iun. 2017.
[3] Pneumococ, 91 % ; hepatita B, 88 % ; ROR, 78 %, meningococ C, 70 %.
[4] Diphtérie-tétanos, poliomyélite, coqueluche
[5] https://30ansplustard.wordpress.com/2017/10/16/lettre-ouverte-aux-deputes-contre-le-projet-dextension-de-lobligation-de-vaccination-des-nourrissons/
[6] Thomas Dietrich, Démocratie en santé, Les illusions perdues, contribuţie la raportul de inspecţie generală a afacerilor sociale asupra pilotajelor în legătură cu democraţia în sănătate în cadrul ministerului de afaceri sociale şi de sanatate, remis pe19 feb. 2016.
[7] Aluminium in brain tissue in autism – Matthew Molda, Dorcas Umarb, Andrew Kingc, Christopher Exleya – Journal of Trace Elements in Medecine and Biology
– Non-linear dose-response of aluminium hydroxide adjuvant particles : Selective low dose neurotoxicity – Crépeaux Gu. & all – Toxicology jan.2017 Vol: 375, Page: 48-57
[8] Vascellari M, Melchiotti E, Bozza MA, Mutinelli F. Fibrosarcomas at presumedsites of injection in dogs: characteristics and comparison with non-vaccinationsite fibrosarcomas and feline post-vaccinal fibrosarcomas. J Vet Med A Physiol Pathol Clin Med. 2003 Aug; 50(6):286-91.
[9] Cercetări la nivel internaţional explicate cu toate referinţele ştiinţifice în cartea sa Toxic Story, Ed. Actes-Sud 2017.
[10] Se vorbevorbeşte de… furună citokinikă!
[11] Safety of currently licensed hepatitis B surface antigen vaccines in the United States, Vaccine Adverse Event Reporting System (VAERS), 2005-2015. Haber P1, Moro PL2, Ng C2, Lewis PW2, Hibbs B2, Schillie SF3, Nelson NP3, Li R2, Stewart B4, Cano MV2. Vaccine. 2017 Dec 11. pii: S0264-410X(17)31722-X. doi: 10.1016/j.vaccine.2017.11.079. [Epub ahead of print]
[12] American Academy of Neurology, 34th Annual Meeting, Apr 25-May 1, 1982. Neurology 32(4):pt.2).
[13] Infanrix hexa and sudden death: a review of the periodic safety update reports submitted to the European Medicines Agency- Jacob Puliyel, C Sathyamala Indian Journal of Medical Ethics DOI: 10.20529/IJME.2017.079
[14] Aluminium in brain tissue in autism Christopher Exley, Andrew King, Matthew Mold et Dorcas Umar, Journal of Trace Elements in Medicine and Biology, vol. 46, Elsevier, Amsterdam, mars 2018 (online din le 26 novembre 2017).
[15] A se vedea, de exemplu, recent în presă: https://www.francetvinfo.fr/sante/politique-de-sante/il-ny-a-plus-de-solution-a-part-se-mettre-hors-la-loi-le-desarroi-des-parents-refractaires-aux-nouveaux-vaccins-obligatoires_2536671.html
[16] Cum se face pedagogie în jurul unui vaccin? Actualitate şi dosar în sănătatea publică, Daniel Floret, n°71, Haut Conseil de la Santé Publique, Paris, juin 2010.
Filed under: Uncategorized | Tagged: doctori antivaccin, legea vaccinarii, legea vaccinarii Romania, medici antivaccin, Nobel Luc Montagnier, obligativitate, obligativitatea vaccinarii, Prof. Henri Joyeux, vaccinare obligatorie, vaccinuri, vaccinuri nocive, vaccinuri obligatorii | 2 Comments »
revelatiinesfarsite 